România traversează poate chiar cea mai serioasă criză energetică din ultimele decenii, provocată de seceta prelungită și de debitele record de mici pe Dunăre. Premierul Ilie Bolojan cere românilor, companiilor și autorităților să reducă voluntar consumul între orele 19:00 și 23:00, în timp ce reactorul 2 de la Cernavodă este pe punctul de a fi oprit. Albert Soare, fondatorul Kilowat, a explicat în două intervenții recente ce lipsește din planul guvernului și ce soluții rapide există, dar sunt ignorate.

🎥Producția de la Cernavodă este în pericol

🎥Ce plan are Guvernul pentru criza energetică?

Ce se întâmplă, de fapt, în sistemul energetic

Debitele Dunării au ajuns la aproximativ 1.450 m³/s, cele mai scăzute din ultimii 40 de ani, iar tendința este de scădere spre 1.400 m³/s . Doar la Porțile de Fier s-au pierdut aproape 2.000 MW din capacitatea de producție, iar România a fost nevoită să oprească un grup de la Cernavodă, un minus de 550 MW . La nivel regional deficitul depășește 4.000 MW, iar seara importăm între 2.000 și 2.500 MW zilnic.

Pentru a menține în funcțiune grupul 2 de la Cernavodă, care înseamnă alți 650 MW, aproape 10% din producția țării, guvernul a intervenit fizic pe Dunăre: a eliminat un pinten de stâncă și pregătește scufundarea unor barje pentru a direcționa un debit mai mare spre centrala nucleară.

Planul Guvernului pentru criza energetică: „Nu pare să fie foarte coerent”

Planul guvernului se rezumă, deocamdată, la un apel către populație, companii și autorități locale pentru reducerea voluntară a consumului: oprirea temporară a producției la Dacia și Ford (economie de aproximativ 200 MW), reducerea iluminatului public între orele 21:00 și 23:00 și diminuarea activităților în clădirile publice . Ca măsură de rezervă, guvernul pregătește o hotărâre prin care Dispecerul Energetic Național ar putea limita, cu notificare de 24 de ore, consumul marilor consumatori industriali .

Albert Soare consideră însă că România a fost prinsă complet nepregătită, deși scenariul era previzibil:

„Din păcate nu pare să fie un plan foarte coerent. Ar fi trebuit să avem un plan pregătit de rezervă de multă vreme. Aceste scenarii trebuiau analizate și făcute protocoale pentru ele.” – Albert Soare

Cifra care spune totul: România are 80 GW de ATR-uri emise pentru fotovoltaice și doar 9 GW pentru stocare, deși raportul ar trebui să fie invers – de 2 până la 4 ori mai multă stocare decât producție .

Paradoxul crizei energetice: exportăm ieftin ziua, importăm scump seara

Fără capacități suficiente de stocare, România vinde energie ieftină ziua și cumpără seara la prețuri de până la șase ori mai mari . Chiar și premierul Bolojan a recunoscut că întârzierea față de Bulgaria, țară care astăzi ne vinde energia stocată la prânz, este de 1-2 ani, cauzată de decizii nepotrivite privind ATR-urile și de faptul că finanțările pentru parcurile fotovoltaice nu au fost condiționate de realizarea stocării .

Albert Soare arată că soluția e la îndemână, dacă există voință politică:

„Dacă mâine se anunță că se plătește pentru kilowattul injectat în timpul nopții, nu știu, un leu, un leu 20, vă asigur că în două luni de zile avem un gigawatt de baterii instalați exact aproape de locurile de consum, de către prosumatori.” – Albert Soare

Prosumatorii – singurii feriți de criza energetică, dar ignorați de stat

Sutele de mii de gospodării românești care și-au instalat sisteme fotovoltaice cu baterie de stocare sunt astăzi complet protejate de scumpiri și de eventualele raționalizări . Paradoxal, exact în plină criză, ministrul energiei a decis să restrângă programul, va viza doar bateriile fotovoltaice, deși ar fi trebuit extins și către pompe de căldură și stații de încărcare electrică.

„Energia regenerabilă ne oferă suveranitate și independență. Nu ne mai interesează ce se întâmplă în Orientul Mijlociu sau în Ucraina, pentru că cei care au astfel de sisteme sunt pur și simplu protejați.” – Albert Soare

Ce ar trebui să facă statul, acum

În loc să cumpere scump din alte țări, statul ar putea aplica imediat câteva măsuri simple:

• TVA zero temporar la bateriile de stocare, pe durata crizei ;
• Credite garantate de stat pentru antreprenorii care au proiecte de stocare blocate „în sertare” ;
• Remunerație corectă pentru prosumatori pentru energia injectată în rețea seara ;
• Deblocarea proiectelor de stocare pentru companii, aprobate încă de anul trecut prin programul Electrica, dar care încă nu au primit undă verde de la Ministerul Energiei – „ar fi fost astăzi un pansament extraordinar pentru industria din România” .

Impactul economic: fabrici oprite, investitori speriați

Oprirea temporară a producției la Dacia și Ford este un semnal de alarmă pentru mediul de afaceri. Albert Soare avertizează că prețurile mari sperie investitorii și că tot mai multe fabrici aleg să plece din România în loc să vină.

„Punem problema de supraviețuire a business-urilor pe care deja le avem aici. Un preț ridicat care nu a fost prognozat în prognoza financiară a unei companii strică toate calculele și se poate ajunge foarte repede de la profit la pierdere.” – Albert Soare

Mesajul lui Albert Soare este clar: criza energetică din România nu este o surpriză, ci rezultatul lipsei unui plan de țară. Prosumatorii au salvat România de blackout în anii trecuți și pot face asta din nou – dar au nevoie de un cadru care să încurajeze investițiile în panouri fotovoltaice și, mai ales, în stocare. Soluțiile există. Rămâne întrebarea: le va aplica cineva?